Ma las purtata de muzica orientala. Am pornit de la cea vesela, greceasca. Am ajuns pana la odele sfasietoare despre habibi, prin orientul foarte indepartat. Azi, oamenii de ieri s-ar fi uitat atat de ciudat la mine daca le-as fi spus asta. Insa acum e totul diferit. Sunt oamenii de ieri. Ii mai stiu? Da, au avut un rol important in formarea mea, in dezvoltarea mea personala. Nu au avut rolul dorit, dar am invatat multe si de la ei. Stiu ca trebuia sa-i intalnesc, well.. actually sa-i atrag in viata mea. Imi pare rau ca nu am reusit sa-i scot din rutina aceea atat de distrugatoare. Imi pare rau ca nu am reusit sa le las acea portita deschisa pentru a ma putea cunoaste cat de cat. Dar nici n-as face asta acum. Sunt oamenii de ieri, cei care mi-au lasat un broken smile and a bittersweet taste.
Dar sa revenim la muzica. Se spune ca deschide inima. True, true, dar cam fad. Muzica reprezinta acea soapta care gadila sufletul in cel mai placut si jucaus mod, acel liant care uneste pana si polii de acelasi fel al magnetilor. Asa cum a spus si Shakespeare - If music be the food of love, play on.
Nu conteaza ce muzica asculti, atata timp cat rezonezi cu fiecare acord de chitara electrica (my oh my!), violoncel sau imprimanta stricata (dubstep - which I love). Muzica este acea punte ce face legatura intre profan si divin. Iti poate schimba starea de spirit, te poate aduce in lacrimi sau te poate face sa te simti stapanul lumii. Face diferentele dintre noi sa para nesemnificative (le minimalizeaza enorm si le aduce la adevarata lor definitie primordiala), ne apropie si ne face cunostiinta cu diversitatea. Muzica este acel curent universal care ne reda credinta si implicit puterea de a ne materializa dorintele ardente, pentru a ne duce pana la capat acele idei nebunesti, stranii care ne anima si ne fac sa mergem mai departe. Muzica ne strange laolalta, ne readuce in acelasi gand, ne readuce la nivel de mental colectiv. Therefore let`s dance, let`s sing! Let`s be young, wild and free once again!
No comments:
Post a Comment