Tuesday, September 25, 2012

Wake up Call

Pasim fara destinatie printr-un oras necunoscut. A picat si noaptea-n capul nostru. Ne amagim ca am gasit pe cine trebuia. Incercam sa ne punem in ipostaza ceiluilalt. Intelegem pe cat putem, dar ramanem dominati de gandul acela tamp ce nu ne mai da pace. Dar poate asa se schimba ceva. Din nou factorii externi. Revenim la doza transanta de luciditate. Taiem in carne vie, doar, doar s-o schimba ceva. Schimbam planul, metoda de lucru. Lasam emotionalul, ca prea ne-a doborat. Cautam inauntru. Acum o clipa eram plini de iubire. Si acum? Unde e? Ce s-a intamplat, cherie? Nu m-ai iubesti pe nimeni azi? Pai se cuvine? Iar uitam de noi si de cat de mult si mare suntem? Iar incercam sa-i multumim pe ceilalti doar pentru ca uitam sa ne iubim?

Trezeste-te! Ia-ti viata in maini si fii responsabil pentru tot ce te inconjoara si se petrece in jur. Esti totul!

Pentru Mine - si pentru lipsa prosteasca de incredere de care n-ar fi trebuit sa dau vreodata dovada

 

1 comment: